CU VAPORUL PRIN RODADOR!


BĂTRÂNII DE LA FAR

"lume multa sta sa vada
cum stau stelele sa cada"


joi, 22 septembrie 2011

Inainte de-a face, e bine sa stim




2011-10-17 14:34




Invitatie la educatie si cultura


21 sept. 2011


1. Pentru mai tinerii prieteni si pentru cei mai batrani, am deschis Arcadele Pontice. Dai pe google “scara fara nume” si acolo, pe o treapta gasesti “arcadele pontice si peninsulare”. Cred ca, prin dialogul generalizat, facem impreuna o politica a Educatiei cu influenta pozitiva-n teritoriu. (Specialitatea mea este Matematica Spatiilor Ordonate si Topologice, cu aplicatii in Economie, in care Teoremele de bunastare nu-s poezie ci o scara a valorilor pe care se urca-n bucuria cunoasterii celor bune si de folos societatii din cetate. Educatia cetateneasca-i subrezita de sistemele schimbatoare, fara repere morale, fara viziune si fara ancorare-n realitate).

Inainte de-a veni cu lucruri noi, sa vedem ce-mi spune mai tanarul prieten, Igitur: Prin Noi si prin Voi insiva, acum sau niciodata! Fac nod acest indemn cu mesajul de dimineata primit de la Zelkanu de la far.


2. "Secretul finlandezilor in Educatie.


De ce este atit de obisnuit ca in Finlanda, un adolescent normal sa termine primele 8 clase cu medii excelente, vorbind o engleza perfecta si citind o carte pe saptamina?

07:45 - Saili (15 ani) asteapta autobuzul urban care il va lasa la poarta scolii (nu exista autobuze scolare). Autobuzul trece la fiecare 5 minute. Finlandezii incearca sa-i faca pe fiii lor sa fie independenti de mici. Pe foarte putini dintre ei, parintii lor îi duc cu masina pina la scoala. Biletul este subventionat de catre municipalitate. Conform legii, niciun elev nu poate locui la mai mult de 5 km de scoala. In exterior, instalatiile scolii dau o impresie spartana. Niciun muc de tigara, nicio hirtie pe jos, niciun grafitti pe ziduri.

09:15 - Orele de 45 de minute. Finlandezii mizeaza pe studiile de limba materna, matematica si engleza. 75% dintre materii sunt comune in toata tara . Restul il alege scoala, de acord cu profesorii, parintii si elevii. Orele sunt scurte, intense si, mai ales, foarte participative. In interiorul scolii, curatenia este si mai evidenta. Totul pare recent dat in folosinta. Pe banci si pupitre nu sunt semne, si nu se scrijeleste nimic. Scoala este publica si, bineinteles, gratuita, dar cu instalatii demne de un colegiu "scump" din Spania. Salile de cursuri dispun de ecrane gigant de plasma cu TV in circuit inchis, acvariu de 200 de litri cu pesti tropicali, bucatarie completa, dispozitive audiovizuale, aer conditionat, multe plante. Fiecare doi elevi au cite un calculator. O duzina de masini de cusut in sala de croitorie, aparate de sudura, scule de timplarie, schiuri... O sala de sport acoperita, un auditoriu pentru orele de teatru si o sala de mese cu autoservire. Cartile sunt gratuite, materialul scolar e gratuit, mincarea e gratuita.

12:00 - Mincare calda, nutritiva si gratuita. Saili are o jumatate de ora pentru prinz, la restaurantul scolii. Legea finlandeza obliga ca meniul sa fie gratuit, nutritiv, si cu multe feluri de salate si fructe. Se bea apa sau lapte. Costurile le plateste municipalitatea fiecarui oras. Daca orele se prelungesc pina dupa amiaza, scoala are obligatia de a oferi o gustare elevilor.

16:05 - Inapoi acasa, Saili joaca hockey cu fratele lui mai mic. Nu exista delincventa, strazile sunt sigure. Cind se lasa seara, Saili si fratele lui, care au invatat sa gateasca la scoala, pregatesccina pentru parintii lor, daca acestia intirzie la serviciu.

18:30 - Cina si sauna (aceasta, de 3 ori pe saptamina) sunt momentele in care familia se afla impreuna. Se converseaza mult, mai ales despre proiectele copiilor, dorintele, progresele si nevoile lor. Dar in aceeasi masura, se fac si planuri de vacanta pentru toata familia, in comun.

20:15 - Temele si la culcare. Copiii finlandezi au foarte multe teme de casa, desi Saili le termina rapid, intr-o ora sau doua, pentru ca de-abia asteapta sa se urce in pat si sa citeasca Harry Potter in engleza. Pentru Saili, scoala este ca un serviciu.

- "Daca un copil doreste sa studieze, poate sa ajunga medic sau judecator sau inginer, chiar daca familia sa este una saraca".
- Educatia fiecarui copil costa statul finlandez 200000 de euro, de la gradinita pina la absolvirea unei universitati. "Sunt banii cel mai bine folositi din impozitele noastre".
- Studentii platesc doar cartile si mincarea (2.50 euro la restaurantul facultatii). Apoi, statul îi ajuta sa se emancipeze dindu-le subventii pentru inchirierea unei locuinte si primul salariu.
- Elevii au un respect total fata de profesori, si se vede in orice moment politetea in relatiile dintre ei. Nu poarta uniforme, dar sunt intotdeauna simplu si corect imbracati si pieptanati.
- Intr-o scoala din centrul capitalei Helsinki , sau dincolo de Cercul Polar, nivelul este acelasi. Sistemul educational nu este elitist si nu urmareste producerea de genii, ci atingerea unui nivel general mediu cit mai inalt.
- Presedinta Finlandei, Tarja Halonen, licentiata in Drept si profesoara: "Cind îi cert pe studentii mei, le spun ca irosesc banii contribuabililor".
- Nu exista repetenti, desi nu exista decit o singura oportunitate de a lua un examen, "pentru simplul motiv ca viata insasi nu se traieste decit o singura data". Se studiaza pina cind se ia examenul, dar promovarea in anul urmator este automata.
- "Ziua de lucru" a lui Saili este intensa, de la 8 pina la 3. Orele sunt insa scurte, de 45 de minute. Una dintre recreatii se petrece obligatoriu afara, in aer liber. Se stimuleaza rationamentul critic inaintea memorizarii mecanice. Orele sunt relaxate, cum ar fi cursurile de dansuri de salon, teatru, arta digitala, coafura, arte martiale, hockey, schi de tura, gastronomie, primul ajutor, dulgherie, mecanica sau muzica. Elevii cinta la vioara, chitara electrica sau la ce prefera. Si, inca odata, se incurajeaza gindirea critica si se discuta.
- "Saili inca nu s-a hotarit ce vrea sa faca mai incolo. Chimie, medicina veterinara sau creatie de jocuri video. Il intreb daca este fericit. Fara sa clipeasca, imi raspunde ca da." Da, dar secretul este altul: Pe la 1600 s-a legiferat ca cine nu stie sa scrie si sa citeasca nu are voie sa faca copii!!!"



3. Am trecut in ghilimele, pentru ca sunt din planul "alexismelor si sloterismelor". Nu-i bine sa ne grabim dar nici sa asteptam solutii de la altii. Gradinaritul are-n el arhitectura ansamblului si dragostea fructului.


Ghiceste-l tu pe cel de la care-mi aduc aminte:


"Cerne, Doamne, linistea uitarii

si sadeste Dragostea si Crinul

peste nesfarsita suferinta"


De la far am primit. Trimite si tu prietenilor tai. Lumina din lumina, cuvant din cuvant spre fapta cea buna.




Constanţa, 21 septembrie, 2011
  1. urmele cuielor
    de la ymp (09:22:05 16 Decembrie 2011)

    la oglinda prin care fug iluziile am stat si-am privit apoi la arcadele pontice am vorbit in taceri o briza dinspre batranul far ca un cantec de zar mi-a adus aminte de peronul de ieri cand ai venit sa-mi ceri o bancnota pentru calatorie din haina batranei am scos o hartie veche …………………………& ………. fara identitate trageam impreuna la rame ......................... s-au uscat izvoarele serii doar acolo unde n-au avut radacini s-au inmultit cascadele vietii acolo unde nilul n-a cunoscut corcodilul si-n dodii de poveste pescarul pe care-l cunoscusem in tara injuraturilor cu talc acum tacea malc si-mi arata spre vagonul de pe marginea plajei... circul plecase si vagonul mi l-au lasat mie... azi, chiar la ora amiezii, este miezul miezului de vara poate-n ale tale ganduri te aduni sa-mi spui diseara cum se face ca-ntr-o clipa poti atinge Infinitul si-n cea mai uitata floare sa gasesti ca nesfarsitul se aprinde din petala din boboc de trandafir si-ntr-o lacrima de roua ce asteapta un zefir sa apese o amprenta de penita japoneza prin nacela ce se-nalta din iubita mea planeta poate spui acum mai simplu intr-o proza de jurnal ma asteapta Inorogul manz mai ieri pierdut pe mal... câte un fir de nisip pe dunga albastră hrăneşte o scoică născătoarea perlelor şirag pe prag semnele tale Doamne urmele cuielor ţinte fixe abise